proiecte v
CLIC PE PAGINA PROIECTE CONTABILITATE
|
BINE ATI VENIT! |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
TEMA DE PROIECTACCIZELEProfesor universitar:Sesiunea: ianuarie – februarie 2011Student:CUPRINS1.Analiza accizelor1.1Scurta introducere in problematica accizelor1.2Studiu legislativ privind accizele1.3Modul de calcul si baza de impozitare conform legii nr. 42/1 iulie 19931.4Evolutia accizelor in perioada 1991-1997 precum si exemplificarea modului de calcul2.Accizele3.Accizele pentru alcoolul brut, alcoolul etilic rafinat, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului care contin alcool etilic.4.Accizele datorate pentru produsele din tutun5.Accizele pentru produsele petroliere6.Accizele pentru alte produse si grupe de produse7.Scutiri acordatela plataaccizelor, momentul datorarii accizelor si obligatiile platitorilor de accize8.Practica comunitara9.Perfectionarea legislatiei privind accizele
• Modul de calcul si baza de impozitare (conform Legii nr. 42/1 iulie 1993)Accizele se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale prevazute in anexa asupra bazei de impozitare care reprezinta:a) pentru produsele din productia interna – contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv accizele;b) pentru produsele din import – valoarea in vama stabilita potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale stabilite, potrivit legii, la importul unor categorii de produse;c) pentru bunurile introduse intarade persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici, dar comercializate prin agenti economici – contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vandute.Accizele preced taxa pe valoare adaugata si se calculeaza o singura data, prin aplicarea cotelor procentuale.Momentul datorarii accizelor il constituie:a) data efectuarii livrarii pentru producatori;b) data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori;c) data cumpararii pentru agentii economici achizitori;d) data vanzarii bunurilor pentru bunurile vandute prin consignatie.Impozitul la titeiul din productia intena si gazele naturale. Pentru titeiul din productia interna, gazul metan, agentii economici autorizati datoreaza bugetului de stat impozit din momentul livrarii. Impozitul datorat se calculeaza prin aplicareau unor sume stabilite asupra cantitatilor livrate.Plata accizelor si a impozitului la titeiul din productia interna si gazele naturale se efectueaza lunar, pana la data de25 alunii urmatoare, prin virare cu dispozitie de plata, cu cea cu limita de suma sau cu numerar, la organele fiscale teritoriale sau in conturi deschise la banci si trezorerii. Neplata accizelor sau a impozitului la titeiul din productia interna si gazele naturale la termenele stabilite, atrage majorarea sumei de plata cu 0,3% pentru fiecare zi de intarziere. Calculul majorarilor de intarziere se face din ziua lucratoare imediat urmatoare expirarii termenului de plata si pana in ziua platii inclusiv. Diferentele in minus constatate la verificarea accizelor si a impozitului la titeiul din productia interna si gazele naturale se platesc in termen de sapte zile de la data incheierii actului de control, impreuna cu majorarile de intarziere, iar cele in plus se compenseaza cu platile ulterioare sau se restituie, la cererile platitorilor in acelasi termen.Constituie contraventii urmatoarele fapte:a) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control evidenta privind calcularea accizelor sau a impozitului la titeiul din productia interna si gazele naturale, dupa caz, datorate bugetului de stat;b) nerespectarea obligatiei de a tine evidentele privind calculul si varsarea accizelor sau a impozitului la titeiul din productia interna, dupa caz, datorate bugetului de stat;c) nedepunerea in termen a decontului de impunere privind accizele sau impozitul la titeiul din productia interna, dupa caz.Contraventiile se sanctioneaza cu amenda de la 100000 la 300000 lei.Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se prescriu in termen de 2 ani.Termenul de prescriptie pentru stabilirea accizelor sau a impozitului la titeiul din productia interna si dreptul de executare silita a acestora este de 5 ani.Contestatiile privind stabilirea si incasarea accizelor sau a impozitului la titeiul din productia interna si gazele naturale, dupa caz, si a majorarilor de intarziere se depun in termen de 30 de zile de la data instiintarii platitorilor si se rezolva printr-o decizie motivata de catre Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat judeteana sau a Municipiului Bucuresti, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrare. Impotriva deciziei date se poate face plangere in termen de 40 de zilela Ministerul Finantelor, care, in cel mult 60 de zile de la inregistrare, este obligata sa o solutioneze. Contestatiile sunt supuse unei taxe de timbru de 2% din suma constatata. Plangerile se timbreaza cu jumatate din taxa platita la contestatie.Cu aceasta ocazie se abroga HG -ul nr 779/1991.Dupa o buna bucata de vreme de modificari si completari, de abrogari partiale, Legea nr 42/1993 este abrogata. La inceput Legea nr. 42/1993 a fost modificata si complatata prin OG nr. 22/11 august 1995. Ulterior au actionat si alte acte normative (inclusiv articole din legile bugetare pe 1996 si 1997) in directia modificarii acestei legi. Dar a sosit ziua de luni, 29 decembrie1997, incare a aparut Ordonanta de urgenta a guvernului nr. 82 privind regimul accizelor si a taxelor indirecte. Aceasta ordonanta abroga legea nr. 42/1993 si toate celelalte acte normative contrare.In continuare voi face o tratare a accizelor conform acestei ordonante. Ordonanta contine cateva anexe care au fost adaugate lucrarii.Sfera de aplicare. Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat, pentru anumite produse dintara si din import. Produsele pentru care se datoreaza accize sunt:a) alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar;b) produsele din tutun;c) produsele petroliere;d) alte produse si grupe de produse.La punctul a) ” alcool alimentar”, sunt cuprinse:a) alcool etilic alimentar, produsele pe baza de alcool etilic alimentar si bauturile alcoolice obtinute din distilare de cereale: vodca, rom, lichioruri, whisky, gin etc.;b) bauturi alcoolice naturale: tuica, rachiurile naturale etc;c) vinurile si produsele pe baza de vin: vinuri spumoase, alte produse pe baza de vin;d)berea.Platitorii de de accize, pentru produsele prevazute mai sus, sunt agentii economici – persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care produc sau importa astfel de produse. Pentru alcoolul etilic alimentar, provenit dintarasau din import, utilizat ca materie prima in obtinerea bauturilor alcoolice spirtoase, acciza se plateste o singura data de catre agentul economic producator sau importator de alcool etilic alimentar. Pentru bauturile alcoolice spirtoase, produse in tara din alcool etilic alimentar, provenit dintarasau din import, nu se mai datoreaza accize.De asemenea, platitori de accize sunt:a) agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar obtinut in sistem de prestari de servicii;b) agentii economici care cumpara de la producatorii individuali – persoane fizice – produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare si/sau comercializare;c) persoanele fizice care introduc intaraalcool si bauturi alcoolice destinate consumului individual in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale;d) agentii economici, pentru cantitati produse. Supuse accizelor, acordate ca dividende sau ca plata in natura a actionarilor, asociatilor si dupa caz, persoanelor fizice.Pentru alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, accizele se datoreaza si se calculeaza o singura data de catre agentul economic producator sau importator si sunt stabilite in sume fixe exprimate in ECU pe unitatea de masura.La punctul b), „produse de tutun” se includ: tigaretele, tigarile de foi, tutunul destinat fumatului etc.Pentru produsele din tutun, platitorii de accize sunt agentii economici – persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care produc sau importa astfel de produse. De asemenea, platitori de accize sunt persoanele fizice care introduc intaraproduse din tutun destinate consumului individual, in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale.Pentru tigarete, indiferent de provenienta si calitatea acestora, se datoreaza bugetului de stat o acciza specifica, stabilita in ECU pe 1000 de tigarete, la care se adauga o cota de 20%, aplicata asupra bazei de impozitare. Acciza totala datorata bugetului de stat pentru tigarete se reduce cu 20%, in situatia in care agentii economici producatori utilizeaza in retetele de fabricatie cel putin 50% tutun din productia interna.Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizelor la tigarete este:a) pentru produsele din productia interna- pretul de livrare, mai putin acciza, respectiv pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv;b) pentru produsele din import – valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale si alte taxe specifice, dupa caz.La litera c) „produse petroliere” se datoreaza accize pentru carburanti.Platitorii de accize pentru carburantii auto sunt agentii economici producatori sau importatori de astfel de produse. Pentru carburantii auto se datoreaza bugetului de stat accize stabilite in ECU pe tona de produs finitLa litera d )”alte produse si grupe de produse” platitorii de accize pentru produsele prevazute in anexa nr. 2 sunt agentii economici – persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care produc, importa si comercializeaza astfel de produse. Platitori de accize sunt si persoanele fizice care introduc intara bunuri de natura celor prevazute la nr crt 8 din anexa nr. 2. Agentii economici care comercializeaza bunuri de natura celor prevazute in anexa nr.2, provenite de la persoane fizice, inclusiv bunurile amanetate de catre persoanele fizice, care au devenit proprietatea caselor de amanet, sunt obligati sa retina si sa verse la bugetul de stat accizele stabilite (cu exceptia bunurilor prevazute la nr crt 8 din anexa nr.2). Accizele preced TVA si se calculeaza o singura data prin aplicarea cotelor procentuale asupra bazei de impozitare.Baza de impozitare reprezinta:a) pentru produsele din productia interna – preturile de livrare, mai putin accizele, respectiv pretul producatorului;b) pentru produsele din import – valoarea in vama plus taxele vamale;c) pentru bunurile provenite de la persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici – contravaloarea ce se cuvine deponentului;d) pentru bunuri amanetate de catre persoanele fizice si devenite proprietatea caselor de amanet – contravaloarea incasata de casele de amanet la vanzarea bunurilor respective, mai putin accizele.Scutiri. Sunt scutite de plata accizelor:a) produsele exportate direct sau prin agenti economici care isi desfasoara activitatea pe baza de comision; in cazul in care agentii economici care efectueaza operatiuni de export cumpara de la producatorii interni, in vederea vanzarii la export, produse supuse accizelor, acestia pot solicita in termen de 3 luni de la data efectuarii exportului, organelor fiscale teritoriale, pe baza documentelor justificative, restituirea accizelor aferente produselor finite exportate;b) produsele comercializate prin magazinele autorizate sa comercializeze marfuri in regim duty-free;c) produsele importate in regim de tranzit sau import temporar, atat timp cat se afla in aceasta situatie;d) bunurile din import provenite din donatii sau finantate direct din imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica, acordate de guverne straine, organisme internationale si organizatii non-profit si de caritate, institutiilor de invatamant si de cultura, ministerelor, altor organe ale administratie publice, in conditile stabilite de Ministerul Finantelor;e) produsele livrate la rezerva de stat, pe perioada cat au acest regim;f) bunurile prevazute la nr crt 8 din anexa nr 2 constituie ca aport in natura sau achizitionate din aportul in numerar, in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor;g) alcoolul etilic alimentar, utilizat in productia de medicamente, de alcool medical;h) alcoolul etilic alimentar, utilizat in scop medical in spitale si farmacii.Pentru aceste produse scutirea se acorda prin restituirea accizelor platite la achizitionarea acestora.Momentul datorarii accizelora) data efectuarii livrarii – pentru produsele din productia interna;b) data efectuarii formalitatilor de receptie a alcoolului etilic alimentar rezultat din procesare – la prestatorul de servicii;c) data transferului alcoolului etilic alimentar din statia de productie in cea de prelucrare a acestuia in bauturi alcoolice – in cazul unitatilor care detin atat sectii de producere a alcoolului etilic alimentar, cat si de producere a bauturilor alcoolice;d) data inregistrarii declaratiei vamale de import – pentru importatori;e) data cumpararii – pentru agentii economici achizitori:f) data vanzarii bunurilor (pentru cele vandute de agentii economici gen consignatie).Impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna. Pentru titeiul si gazele naturale din productia interna, agentii economici autorizati datoreaza bugetului de stat impozit din momentul livrarii.Impozitul datorat precede taxa pe valoare adaugata si se calculeaza prin aplicarea sumelor stabilite in lei pe unitatea de masura. Impozitul se corecteaza de catre Guvern la propunerea Ministerului Finantelor, in functie de modificarile intervenite in nivelul preturilor la import si la cele cu ridicata.Aprecieri finale. Accizele se platesc in lei. Valoarea in lei a accizelor datorate la bugetul de stat, stabilite in ECU pe unitatea de masura, se determina prin trasformarea sumelor exprimate in ECU la cursul de schimb valutar comunicat de BNR.Raspunderea calcularii si varsarii la bugetul de stat a accizelor si impozitului la titeiul si la gazele naturale din productia interna, revine platitorilor.Platitorii de accize, de impozit la titeiul si la gazele naturale din productia interna, au obligatia sa depuna lunar, pana la data de25 alunii urmatoarele, pe baza decontului de impunere, prin virament sau in numerar, dupa caz, in contul bugetului de stat, deschis la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, iar pentru produsele din import, la organele vamale, concomitent cu plata taxelor vamale.Neplata la timp a taxelor speciale de consumatie atrage dupa sine perceperea de majorari de intarziere.• Evolutia accizelor in perioada 1991-1997 precum si exemplificarea modului de calculIn 1991 impozitul pe circulatia marfurilor si accize s-a realizat in suma de 182.5 mld lei, detinand si ponderea in totalul impozitelor indirecte (91%). Totodata, fata de programul actualizat acesta s-a incasat in proportie de 81.5%, nerealizarea fiind influentata de mai multi factori, respectiv de:• nerealizarea productiei industriale in volumul si structura programata fie ca urmare a restrangerii activitatii unor agenti economici din lipsa de materii prime si materiale, energie electrica si termica, fie lipsa unor comenzi si contracte ferme atat pentru aprovizionare cat si pentru desfacere. Astfel pe intreg anul 1991 productia industriala a fost mai mica cu 22% fata de anul 1990, reduceri mai mari inregistrandu-se in constructia de masini, electronica, prelucrarea titeiului etc. Ponderea in totalul incasarilor din impozitul pe circulatia marfurilor si accize, o reprezinta varsamintele de la regii autonome si societati comerciale cu capital de stat (86.5). In anul 1991 impozitul pe circulatia marfurilor si accize a reprezentat 8.26% din PIB.In 1992 impozitul pe circulatia marfurilor si accize s-a realizat in suma de 418.5 miliarde lei, cu 12.8% (-61.5 miliarde) sub nivelul prevederilor pe anul 1992. Nerealizarea incasarilor din impozitul pe circulatia marfurilor si accize s-a datorat in principal:• scaderii volumului de activitate fata de anul 1991, din care productia industriala cu 21.8% ca urmare a utilizarii reduse a fortei de munca etc.• cresterii livrarilor la export.Dupa cum se observa in anul 1992, impozitul pe circulatia marfurilor si accize a si scazut ca pondere in PIB de la 8.26% la 6.94% in acelasi an.In 1993 accizele s-au realizat in suma de 399.6 miliarde lei inregistrandu-se o depasire cu 5.6 fata de prevederi. In anul 1993 accizele au reprezentat 14% din totalul veniturilor bugetare si doar 2% din PIB. In anul 1994 accizele si impozitul pe circulatia marfurilor s-au incasat in suma de 774.5 miliarde lei (din care accizele sunt 597.5 mld lei) si reprezinta 76.2% din prevederile aprobate. Ponderea accizelor de 597.5 mld lei |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Coordonator: |
Absolvent: |
|
|
Specializare: economic |
2011
CONTABILITATEA SALARIILOR
CURPINS:
Argument…………………………………………………………………………………..2
Cap. I Introducere………………………………………………………………………3
1.1 Salariul – preţul muncii…………………………………………………….3
Cap. II Prezentarea societăţii……………………………………………………….7
Cap. III Calculul salariilor……………………………………………………………8
3.1 Determinarea venitului brut……………………………………………….8
3.2 Reţineri din salarii…………………………………………………………….9
3.3 Impozitul pe salarii………………………………………………………….10
Cap. IV Datoriile sociale……………………………………………………………..14
4.1 CAS…………………………………………………………………………………14
4.2 CASS………………………………………………………………………………15
4.3 Fondul de şomaj…………………………………………………………..….16
4.4 Alte datorii ………………………………………………………………..……17
Cap. V Conturi şi documente specifice evidenţierii cheltuielilor salariale………………………………………………………………………………..……22
5.1 Conturi specifice………………………………………………………..…….22
5.2 Documente specifice………………………………………………..………29
Cap. VI Monografie………….……………………………………………..………..33
Bibliografie……………………………………………………………..…………………34
Argument
Tendinta generala a tuturor intreprinzatorilor este de a externaliza serviciile de contabilitate. Acest lucru este valabil si pentru micii dar si pentru marii intreprinzatori.
In felul acesta se realizeaza economii de costuri considerabile iar raspunderea pentru calitatea inregistrarilor contabile este transferata asupra unei firme de contabilitate.
Pregătirea cadrelor care lucrează sau vor lucra în domeniul contabilităţii reprezintă o acţiune de maximă importanţă şi actualitate, ce trebuie susţinută de toţi, chemaţi prin natura profesiei, să o facă.
Am scris această lucrare cu convingerea că vin în sprijinul celor ce doresc să înveţe şi să ştie cum se ţine evidenţa contabilă a patrimoniului în economia de piaţă.
Lucrarea de faţă este elaborată pe baza prevederilor Legii Contabilităţii.
Cunoştinţele de contabilitate trebuie posedate nu numai de către cei ce administrează şi răspund de patrimoniul economic.
Se cuvine să subliniem importanţa pe care o are astăzi contabilitatea pentru cunoaşterea situaţiei şi conducerea activităţii economice, precum şi locul important pe care trebuie să-l ocupe contabilitatea în pregătirea specialiştilor din domeniul economic.
Cap. I Introducere
1.1 Salariul – Preţul muncii
MOTO:
‚Oricine munceste are dreptul la salariu echitabil si suficient…..’
Salariul reprezintă „expresia bănească a valorii forţei de muncă”, „preţul forţei de muncă”, „plata forţei de muncă”. Mai simplu, salariul este definit ca „plata, de regulă în formă bănească, a unei activităţi depuse”, „preţul muncii”, „plata muncii”.RESPECTAND CODUL MUNCII.
Salariul este pretul muncii prestate exprimat in bani. Atunci cand munca se desfasoara pentru sine , este o munca indiferenta si produce venit ; in situatia in care se realizeaza pentru o terta persoana este o munca dependenta si produce venit ( salariu).Salariul reprezinta obiect, dar si cauza fiind un element esential a contractuluiindividual de munca .Salariul este deci COST ( depinde de munca ) si VENIT ( depinde de rezultate). Din punct de vedre al salariatului, cea mai mare importanta o are salriul real careinfluenteaza comportamentul salariatului.- daca salariul real nu corespunde aspiratiilor sale, salariatul va munci mai mult sau isi va schimba locul de munca .- daca salariul real corespunde aspiratiilor sale, salariatul va munci mai putin .Confruntată cu mediul economic şi social în plină transformare, contabilitatea se caută pe sine, se caută prin raportare la viitor, examinându-şi trecutul şi viitorul.
Prin legea nr. 53/2003 – Codul Muncii se prevede:
„Art. 154 – (1) Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.
(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
Art. 155 – Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
Art. 156 – Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorului.”
Din punct de vedere fiscal, salariul reprezintă:
-
Pentru angajatori (societate comercială, regie autonomă etc.), o cheltuială, ca orice altă cheltuială, impusă de necesitatea desfăşurării activităţii. Angajatorul, care face „plata muncii” sub formă de „salarii”, are obligaţia:Pentru salariat (angajat), un „venit obţinut prin muncă”, un venit acordat de angajator după ce s-au calculat şi reţinut de angajator toate obligaţiile de plată datorate statului.
- De a se înregistra pe cheltuieli cu salariile acordate, care reprezintă o „cheltuială cu salariile”, înregistrată în debitul contului 641 „Cheltuieli cu remuneraţiile personalului”, care este o cheltuială deductibilă la calcului profilului impozabil (adică admisă a sa scădea din veniturile impozabile în scopul determinării profitului impozabil);
- De a se înregistra în evidenţa financiar-contabilă cu „salariile plătite”, respectiv cu „salariile şi alte drepturi cuvenite personalului”, în creditul contului 421 „Personal – remuneraţii acordate”, şi de a calcula şi reţine, prin stopaj la sursă, obligaţiile bugetare (contribuţia pentru şomaj, pensie, sănătate şi impozitul). Calculul şi reţinerea obligaţiilor datorate statului reprezintă o obligaţie a angajatorului (a celui care face plata salariilor) şi se face prin „stopaj la sursă”, care constă în faptul că nu se face plata salariilor până nu se „stopează”, până nu se calculează şi reţin sumele datorate statului;
Din punct de vedere strict fiscal, sensul şi conţinutul noţiunii de salariu se vor înţelege corect şi pe deplin numai dacă este privit ATÂT din punct de vedere al celui care îl acordă (al angajatorului, care este plătitorul de salarii), cât şi din punct de vedere al celui care îl primeşte (al salariatului, care este beneficiarul veniturilor din salarii).
SALARIATUL este o persoană încadrată cu contract individual de muncă, cu timp integral sau parţial de muncă, pe o perioadă nedeterminată sau determinată. Atât timp cât nu există un contract individual de muncă, nu se poate vorbi de salariat sau salariu.. calitatea de salariat se capătă numai şi numai prin încheierea unui contract individual de muncă, care generează întocmirea documentului „carte de muncă”, numită mai nou „carnet de muncă”.
De reţinut că unele activităţi se pot desfăşura şi pe bază de „contracte civile”, numite „convenţii civile”, încheiate în baza Codului Civil, care nu generează raporturi de muncă, care nu se cuprind în statul ,de salarii şi, ca urmare, (1) nu se supun contribuţiilor bugetare (pentru şomaj, pensii, sănătate) prevăzute pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, (2) nu se impozitează pe baza baremului lunar de impunere, pe baza căruia se impun veniturile salariale şi asimilate salariilor, (3) nu se includ în venitul anual global impozabil.
Veniturile pe bază de „contracte civile”, încheiate în baza Codului Civil, se încadrează în Codul Fiscal (C.f.) la „venituri din alte surse” (art.83 C.f.), iar impozitul se calculează cu cota de 10% până la 31.12.2004 şi cota de 16% după 1.01.2005 (art. 85 C.f ).
CONTRACTUL reprezintă „Un acord încheiat între două sau mai multe persoane spre a asigura un rezultat din care fiecare urmăreşte un beneficiu” (Oxford. Dicţionar de politică, Editura Univeres Enciclopedic, Bucureşti, 2001).
Prin Codul Muncii (Lege nr. 53/2003) se prevede:
„Art. 10 – Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru el şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
Art. 11 – Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.
Art. 12 – (1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată.
(2) – Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege.
Art. 14 – (1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.
Art. 16 – (3) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului vechime în muncă.
Art. 35 – (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor funcţii.
(3) Salariaţii care cumulează mai multe funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază.
Art. 82 – (1) Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o durată mai mare de 18 luni.
Art. 101 – (1) Angajatorul poate încadra salariaţii cu program de lucru corespunzător unei fracţiuni de normă de cel puţin două ore pe zi, prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, denumite contracte individuale de muncă cu timp parţial.
(2) Contractul individual de muncă cu timp parţial se încheie numai în formă scrisă.
(3) Durata săptămânală de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de muncă cu timp parţial este inferioară celei a unui salariat cu normă întreagă comparabil, fără a putea fi mai mică de 10 ore.
Art. 108 – timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă.
Art. 109 – (1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână.”
Desfăşurarea unor activităţi, pe cât de numeroase, pe atât de diversificate, se face pe baza unor contracte/convenţii civile, încheiate în baza Codului civil.
CONTRACTUL CIVIL este acordul între două sau mai multe persoane în scopul de a produce efecte juridice, constând, în general, în realizarea unui produs, executarea unei lucrări, prestarea unui serviciu. Contractul civil este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită executant/prestator, se obligă să realizeze un produs, să execute o lucrare, să presteze un serviciu pentru şi sub autoritatea unui beneficiar, persoană fizică sau juridică, în schimbul plăţii convenite.
Contractele civile nu sunt legate de timp, nu se încheie cu timp integral de lucru şi nici cu timp parţial de lucru, nu se încheie nici pe durată nedeterminată, nici pe durată determinată; ele au menirea de a produce efecte juridice constând în „a da”, „a face”, respectiv de realizare a unui bun, de executare a unei lucrări, de prestare a unui serviciu.
PERSOANA juridică poate încheia contracte civile nu în calitate de angajator, ci de beneficiar. Persoana fizică poate încheia contracte civile atât în calitate de beneficiar, cât şi de executant. ESTE INTERZISĂ, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea atât a unui contract civil în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale.
Munca prestată în temeiul unui contract civil nu-i conferă executantului vechime în muncă. Persoanele care desfăşoară activitate pe bază de contract civil nu au calitate de salariat, iar beneficiarul nu are calitate de angajator; beneficiarul nu are obligaţia legală de a înfiinţa un „registru general de evidenţă al contractelor civile”, respectiv al prestatorilor.
Persoanele care desfăşoară activitate pe bază de contracte civile nu au „funcţie” şi nici „funcţie de bază”, nu pot cumula mai multe funcţii şi nu se pot afla în „incompatibilitate pentru cumulul unor funcţii” şi nu sunt obligate să declare nici unui beneficiar sau instituţii de stat ce activităţi desfăşoară pe bază de contract civil (întrucât beneficiarul are obligaţia legală să-i calculeze, reţină şi vireze impozitul).
Cap. II Prezentarea societăţii
Denumirea: Fundaţia Judeţeană Pentru Tineret Maramureş
Forma juridică de organizare: ONG (fundaţie)
Obiectul de activitate: administrarea fondului fostului UTC în interesul
organizaţiilor de tineret legal constituite
(apolitice)
Modul de constituire a capitalului:
Organizarea fundaţiei:
-
Organigram
CADRUL GENERAL AL INTRODUCERII EURO
Profesor universitar:
Sesiunea: ianuarie – februarie 2011
STUDENT:
– 2011 –
CUPRINS:
Cadrul general al introducerii monedei unice europene – EURO …………….pag.3
Etapele introducerii monedei unice europene …………………………………..pag. 5
Utilizarile internationale ale EURO-ului …………………………………………pag.8
Consecintele majore ale introducerii EURO-ului ………………………………pag. 10
Impactul EURO asupra companiilor din Europa Centrala si de Est …………pag.18
Moneda EURO în sistemul bancar românesc – cazul BRD ……………………pag. 19
Ce a adus acum EURO si ce va adduce la nivel global ……………………….. pag. 20
Efectele pe termen mediu ale monedei EURO …………………………………pag. 21 Bibliografie……………………………………………………… ………………..pag. 22
În 1989, Consiliul European dela Madrida aprobat raportul Delors, care propunea crearea unei uniuni economice si monetare în trei etape. În acest scop se convoaca o conferinta interguvernamentala pentru a discuta problema. Tratatul este semnatlaMaastrichtîn februarie 1992 si intra în vigoare la 1 noiembrie 1993.
Tratatul prevedea 3 etape:
– etapa 1 dureaza din 1 iulie 1990 pâna la 31 decembrie 1993. Ea prevede liberalizarea completa a miscarii de capital (1990) si punerea la punct în mod progresiv a unei coordonari a politicilor monetare;
– etapa 2 dureaza din 1 ianuarie 1994 pâna în 31 decembrie 1998. Ea presupune crearea unui Institut Monetar European (IME), devenit apoi (la 1 iulie 1998) Banca Centrala Europeana (BCE). Etapa se bazeaza pe o coordonare a politicii monetare;
– etapa3 aînceput la 1 ianuarie 1999. Exista totusi o politica monetara unica, dirijata în EURO de catre Banca Centrala Europeana, o fixare definitiva si irevocabila a ratelor de schimb între tarile participante si o introducere rapida a monedei unice.
Tratatul prevede 6 criterii pentru accesulla EURO:
– deficitele administratiilor publice trebuie sa fie mai mici de 3% din produsul intern brut (PIB);
– datoria publica trebuie sa fie mai mica decât 60% din PIB sau sa fie în descrestere regulata siconstanta;
– inflatia trebuie sa fie mai mica decât media primelor 3 tari care au cele mai bune performante, plus 1,5 puncte;
– ratele dobânzilor trebuie sa fie mai mici decât cele ale primelor 3 tari cu cele mai bune performante în materie de inflatie, plus 2 puncte;
– participarea la mecanismul de schimb al Sistemului Monetar European pe timp de 2 ani fara devalorizarea monedei nationale;
– independenta fata de Banca Centrala.
Doua reglementari precizeaza statutul juridic al monedei EURO în timpul fazei de tranzitie dintre 1999 si 2002:
– nu exista nici obligatia, dar nici interdictia de a folosi EURO;
– monedele nationale, sunt pe toata perioada, simple diviziuni nedecimale ale EURO-ului, ca ti centima (subdiviziunea francului). În acelasi timp regulamentul fixeaza si cursurile finale pentru conversie.
Obiectivul principal al UEM este de a grabi crearea unei economii europene prospere si dinamice, configurând o zona cu un înalt standard de stabilitate. Realitatea arata cu pregnanta ca stabilitatea este o conditie prealabila pentru o crestere economica sustinuta si pentru reducerea somajului.
Cadrul legislativ bine conturat, reprezinta pe de alta parte o conditie esentiala pentru cresterea încrederii si securitatii utilizatorilor EURO. Cadrul legal al UEM a fost prefigurat în cadrul sedintei Consiliului Europei dela Amsterdamdin iunie 1997. Acesta presupunea mai multe etape si procese:
– înlocuirea refeririila ECUprin utilizarea EURO la o rata de 1/1 la începutul etapei III;
– continuitatea contractelor : introducerea EURO nu constituie un eveniment care sa duca la încetarea contractelor sau la modificarea conditiilor si partilor contractuale sa produca modificari unilaterale în cazul respectivelor contracte;
– reguli tehnice cu privire la ratele de schimb în EURO;
– definirea statutului legal al EURO si statutului monedelor nationale pentru perioada de tranzitie;
– folosirea EURO în dreptul privat si public.
Lansarea EURO a fost privita ca o ,,sansa istorica” de succes economic, pe un continent unde somajul si crearea de noi locuri de munca reprezinta probleme majore. Crearea unei vaste piete a capitalurilor în EURO ,,va modifica în profunzime “ pietele financiare în avantajul întreprinderilor, datorita concurentei si îmbunatatirii calitatii serviciilor oferite. Mentinerea stabilitatii preturilor, datorita unei Banci Centrale Europene independente la nivel comunitar, va garanta functionarea eficienta a politicilor economice nationale.
Etapele introducerii monedei unice sunt prezentate în tabelul urmator:
| 1 iulie 1990 | Prima faza a Uniunii Economice si Monetare. Este complet liberalizata miscarea capitalului în statele membre ale Uniunii Europene |
| 1 ianuarie 1993 | Piata Unica este completa |
| 1 noiembrie 1993 | Este stabilita compozitia monedei cos ECU. Intra în vigoare Tratatul dela Maastricht |
| 1 ianuarie 1994 | Incepe a doua faza a Uniunii Economice si Monetare prin infiintarea Institutului Monetar European (IME). Sunt întarite procedurile de coordonare a politicilor economice. Statele membre actioneaza pentru combaterea deficitelor bugetare si pentru atingerea convergentei economice. |
| 31 mai 1995 | Comisia adopta Cartea Verde pentru moneda unica. |
| 15,16 decembrie 1995 | Consiliul European se întrunestelaMadridsi adopta denumirea de „EURO” pentru moneda unica . Se elaboreaza scanariul pentru trecerea la moneda unica si se stabileste calendarul propriu-zis (se preconizeaza desavârsirea procesului în 2002). |
| 1 ianuarie 1997 | Institutul monetar European traseaza cadrul regulator, organizational si logistic pentru Banca Centrala European si SBCE. Comisia, Consiliul si IME pregatesc legislatia pentru introducerea monedei EURO. |
| 2 mai 1998 | Desemnarea statelor admise sa participe la cea de a treia faza a Uniunii Economice si monetare (denumite state”in”):Austria, Belgia, Finlanda, Franta,Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania. Se anunta paritatile între monedele nationale ale tarilor participante (paritati ce vor deveni efective doar la 1 ianuarie 1999). Se creaza Banca Centrala Europeana, care înlocuieste Institutul Monetar European. |
| 1 ianuarie 1999 | Stabilirea definitiva a paritatilor între monedele nationale si EURO: noua moneda este singura cotata de acum pe pietele de schimb valutar, iar monedele vechi sunt considerate „expresii nationale ale EURO”, ce include si taxa de conversie fixata în raport cu EURO. BCE stabileste o politica monetara unica în EURO pentru toate statele „in”. Devine posibila utilizarea EURO doar ca moneda scriptuala. |
| Î ncepând cu 1 ianuarie 2002 | Introducerea monedei fiduciare EURO (monede si bancnote) si disparitia treptata a vechilor monede nationale. Se prevede o perioada de tranzitie între introducerea monedelor si bancnotelor EURO si disparitia definitiva a monedelor nationale de maximum 6 luni. |
| 1 iulie 2002 | Data limita la care monedele nationale ies legal din circulatie. |
Trecerea la moneda unica europeana urma sa se deruleze în trei etape :
• Etapa 1 – conditiile politicii monetare si ale schimbului unic vor fi definite si emisiunea bancnotelor EURO va putea începe. În aceasta etapa, în tarile participantela UEM se vor accelera pregatirile legate de trecereala EURO, la nivelul administratiilor, bancilor si institutiilor financiare;
Pentru a intra în Uniunea Europeana trebuie îndeplinite criteriile de convergenta economico-financiare stabilite prin tratatul dela Maastricht, sa participe 2 ani premergatori aderariila Sistemul MonetarEuropean.
La 2 mai 1998 Uniunea Europeana a selectat tarile care vor participala EURO, dupa o analiza asupra modului în care aceste tari au indeplinit urmatoarele criterii:
– inflatia sub 3%;
– deficitul bugetar sub 3% din GNP;
– rata dobânzii pe termen lung sub 8,5%;
– gradul de îndatorare guvernamentala sub 60% din GNP;
– valuta nationala sa faca parte din ERM de minimum 2 ani.
Au fost incluse urmatoarele 11 state:Austria, Irlanda, Olanda, Finlanda, Belgia, Luxemburg, Spania, Portugalia,Germania, Italia, Franta.
În raportul publicat de Institutul Monetar European si Comisia Europeana în martie 1998 se facea referire la faptul ca 14 tari din 15 au înregistrat o rata a inflatiei sub 2% pe o perioada de un an (pâna la 1 ianuarie 1998). Aceleasi 14 tari au respectat criteriul stabilitatii preturilor. 14 tari din 15 au respectat criteriul ratelor dobânzii la termen lung.
Monedele a 10 state membre au participat pe o perioada mai lunga de 7 ani la mecanismele de schimb europene. 12 tari din 15 au participat la mecanismul de schimb european, iar cursul monedelor acestora s-a situat aproape de nivelul central stabilit. 14 tari din 15 au înregristrat un deficit bugetar mai mic sau egal cu 3% din PIB în 1997. Si în fine, în majoritatea statelor membre raportul datoriei publice în PIB s-a situat sub 60% din PIB.
Realizarea uniunii monetare a Uniunii Europene pare a fi dificila, având în vedere cel putin varietatea politicilor de schimb practicate în prezent în aceste tari.
• Etapa 2 – a început la 1 ianuarie 1999 si se va încheia la 31 decembrie 2001. Agentii economici pot începe sa efectueze tranzactii în EURO, exista multe sanse ca întreprinderile cele mai prezente pe pietele internationale sau intracomunitare sa opteze primele pentru conversia operatiunilor lor. Trei tari din statele membre ale UE au refuzat sa faca parte din primul val EURO: Marea Britanie, Suedia si Danemarca, iar Grecia nu a îndeplinit criteriile stabilite prin Tratatul dela Maastricht;
• Etapa 3 – trecerea definitivala EURO. De la 31 decembrie 2001, toate sumele exprimate în moneda nationala a unui stat participant vor fi convertite în unitati EURO, conform ratei de conversie oficiale. De la 1 ianuarie 2002, în maxim 6 luni, noile bancnote si monede EURO vor fi puse în circulatie, înlocuindu-le pe cele exprimate în unitati nationale. Deci de la 31 decembrie 2001, unitatile monetare nationale vor înceta sa mai existe (full changeover”), iar cel mai târziu la 1 iulie 2002 unitatile monetare nationale vor fi retrase total si irevocabil din circulatie. Si astfel, procesul de mutatie monetara europeana, din monedele nationale în EURO, va fi total efectuat.
Trecerea la 1 ianuarie 1999 la stadiul al treilea al unificarii monetare – uniunea monetara bazata pe cursuri fixate ireversibil si introducerea monedei unice EURO – a avut un important impact si asupra relatiilor economice internationale.
Lansarea EURO la 1 ianuarie 1999, marcheaza o data istorica în sistemul financiar international. De la aceasta data, specialistii europeni spera ca Europa sa devina ,, o economie la nivel de continent ”, iar gradul de deschidere al spatiului EURO sa permita monedei unice europene sa devina o contrapondere pentru ,,biletul verde” (care se bucura de o suprematie absoluta, dolarul american fiind folosit în aproximativ 80% din tranzactiile financiare si în 50% din cele comerciale). Zona EURO care se întinde de la frontiera ruso-finlandezã pânala Marea Mediterana si Oceanul Atlantic, cuprinde 290 milioane de persoane din 11 tari europene si reprezinta aprox. 1/5 din economia mondiala si 18,6 din comertul mondial bazat pe o economie la fel de importanta ca si cea a SUA.
Utilizarile internationale ale monedei unice europene
Utilizarile internationale ale EURO se refera la cele care au loc în afara cadrului zonei emitente si se grupeaza, de obicei, în utilizari private si utilizari publice.
• Utilizarile private sunt cele mai importante datorita faptului ca acestea reprezinta o recunoastere „de facto” a importantei unei anumite monede.
Cele mai importante utilizari sunt:
a) EURO reprezinta o moneda cotata pe piata valutara internationala. Deoarece înceteaza cotarea independenta a monedelor nationale participantela Uniunea Monetara, singura moneda care coteaza în exterior fiind EURO, cursurile monedelor nationale fata de monedele din afara zonei monetare se stabilesc prin intermediul EURO. Monedele celor 11 tari care participala Uniunea Monetaraau cursuri, fata de monedele din afara zonei, rezultate din cotatia EURO pe piata valutara internationala fata de principalele monede (dolar, yen, franc elvetian etc.).
b) EURO „mosteneste” de la moneda anterioara – Ecu – un loc important pe piata financiara internationala. Emisiunile de titluri în EURO, facute de catre nerezidenti ai zonei, reprezinta cca 20% din totalul emisiunilor de astfel de titluri pe piata financiara internationala (fata de 49% emisiuni în dolari). Acest loc se va consolida atât prin preluarea emisiunii de noi titluri în EURO, cât si prin înlocuirea optiunilor anterioare pentru titlurile eliberate în monedele tarilor participantela UE;
c) Serveste exprimarii preturilor marfurilor comercializate în primul rând între tarile membre. Circulatia libera a bunurilor în cadrul Pietei Interne este impulsionata si de avantajele pe care moneda unica le ofera participantilor: disparitia riscului valutar si a costurilor care însotesc gestionarea acestuia, transparenta si comparabilitatea preturilor pe pietele tarilor participante. Se poate spune, fara retinere, ca moneda unica potenteaza avantajele comertului liberalizat cu bunuri si servicii cu cele ale integrarii pietelor factorilor de productie – forta de munca si capitalul.
Exporturile si importurile UE catre/dinspre tarile asociate, candidate la aderare, pot fi acum facturate în EURO. Si operatiunile comerciale cu alte zone, cum sunt cele în curs de dezvoltare – tarile ACP – vor avea un regim similar. Chiar si o parte a comertului cu restul tarilor, în masura în care acestea au nevoie de EURO pentru plati în Uniunea Europeana, vor apela la moneda europeana.
2 ) Utilizari oficiale
• EURO va prelua si locul monedelor nationale (DM, FF, CHF etc.) în cadrul rezervelor valutare internationale, instalându-se în aceasta calitate alaturi de dolar si imediat dupa acesta, dar înaintea unor monede precum lira sterlina, yenul, francul elvetian etc. (cca 19%, fata de cca 58% ponderea dolarului);
b) Având asemenea importante functii internationale, moneda EURO serveste si în calitate de moneda-ancora, moneda-etalon pentru monedele din afara zonei. Exista mai multe aranjamente monetare în care este implicat EURO: monedele tarilor UE care nu participala UM(Lira sterlina, coroanele suedeza si daneza, drahma greaca) participa, dar voluntar, la noul mecanism al cursului de schimb (NERM – New Exchange Rate Mechanism sau ERM II), care înlocuieste Sistemul Monetar European.
Mecanismul consta în:
• stabilirea unui curs central fata de EURO, care detine astfel rolul de etalon;
• cursuri bilaterale de schimb între aceste monede si o marja standard de fluctuare de +/- 15%, curs ce va fi sustinut de catre respectivele banci centrale în mod nelimitat, fiind disponibile, în acest scop, si finantari pe termen scurt.
Cotarea monedelor se face având EURO ca moneda de referinta, deci în raport cu un EURO (cu sase zecimale), raportul fata de acesta servind si stabilirii marjelor de interventie.
Consecintele majore ale introducerii monedei EURO – avantaje si dezavantaje
Dupã parerea specialistilor, consecintele majore ale introducerii EURO sunt:
• o singura piata, mult mai functionala;
• piete de capital în EURO;
• cresterea transparentei si a competitivitatii;
• cresterea gradului de capitalizare a bancilor;
• diminuarea numarului de investitori în bancile ce acorda credite ieftine;
• disparitia politicilor nationale în sfera valutara;
• scaderea costurilor determinate de risc;
• noua valuta, competitor puternic al dolarului SUA si al yenului japonez;
• marirea pierderilor din comert;
• relaxarea presiunilor pe piata financiara ca urmare a disparitiei cursurilor de schimb;
• încetinirea temporara a cresterii sectorului industrial în Europa;
• scaderea investitiilor europene ca urmare a crizelor economice dinAsiasi Rusia;
• relaxarea presiunilor pe piata fiscala ca urmare a disparitiei cursurilor de schimb pentru monedele ,,IN”;
• reducerea tendintelor inflationiste, prin adoptarea de masuri restrictive;
• cresterea pe termen lung a ratei somajului;
• explozia preturilor în toate sectoarele economice, mai putin serviciile si exporturile.
• reducerea costurilor privind schimburile valutare;
Implementarea monedei unice s-a apreciat ca va produce unificari si integrari majore pe pietele europene, acestea producându-se în mai multe etape:
• unificarea pietelor monetare;
• mai strânsa integrare a pietelor de capital;
• armonizarea politicilor fiscale.
Procesul de integrare a ,,celor11”va exercita o presiune sporita pentru o coordonare evidenta a politicilor fiscale, a politicilor de impozitare, vizând cu preponderenta urmãtoarele domenii: miscarile de capital, economiile populatiei, impozitarea societatilor comerciale.
Guvernatorul Bancii Frantei prezenta si avantajele monedei unice care va reduce incertitudinea si va facilita luarea unor decizii în materie de investitii si de productie, va permite o mai justa comparare a preturilor din Europa si va reduce costul tranzactiilor.
Zona EURO se va caracteriza prin stabilitatea preturilor si o inflatie scazuta, ceea ce va duce la cresterea încrederii în economiile europene, va crea o piata a capitalului extinsa, profunda si lichida. EURO va deveni astfel o moneda internationala importanta si va contribui la largirea câmpului cooperarii la scara mondiala.
Conceperea si realizarea EURO reprezinta în primul rând un eveniment politic, constituie o abandonare a suveranitatii nationale prin care se asteapta obtinerea unor beneficii privind:
• reducerea costurilor privind schimburile valutare;
• reducerea riscului valutar;
• prevenirea devalorizarilor competitive;
• preîntâmpinarea unor atacuri speculative;
• o politica monetara coordonata.
Introducerea EURO va facilita în mod amplu schimburile comerciale cu avantaje pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii, deoarece întreprinderile mari au la dispozitie mijloace mai sofisticate pentru gestionarea operatiilor financiare internationale.
Întreprinderile Mici si Mijlocii trebuie sa abordeze problematica legata de trecereala EUROîn 3 moduri:
• ca pe o constrângere externa – având ca obiect reducerea costurilor si timpul de adaptare;
• ca pe o provocare tehnica – necesitând îmbunatatirea organizarii intreprinderii;
• ca pe o oportunitate strategica – EURO va afecta fundamental activitatea intreprinderii.
Efectele pozitive ale introducerii EURO:
• facilitarea fluxului de bunuri si servicii;
• costurile tranzactiilor sunt mai mici;
• rata medie a inflatiei în spatiulUME1,5%;
• politica monetara va fi transferata catre BCE, catre statutul unei institutii independente.
Necesitatea introducerii EURO deriva din faptul ca economia Europei se bazeaza pe o piata unica care va functiona mult mai bine cu o singura moneda. Membrii Uniunii Europene realizeaza mai mult din 70% din comert între ei, si o vor face mult mai bine cu o moneda unica si stabila. Dar EURO nu poate rezolva de una singura toate problemele, dar o moneda stabila va ajuta la crearea unei economii mai puternice, capabila sa creasca cu o rata mai rapida. Aceasta crestere mai rapida este necesara pentru a crea mai multe locuri de munca si pentru a obtine un standard mai ridicat de viata pentru populatie.
EURO va ajuta la crearea de noi locuri de munca si la cresterea nivelului de prosperitate în trei moduri:
• va elimina perioadele de instabilitate a cursurilor monedelor care afecteaza comertul dintre statele membre precum si cresterea somajului ce va afecta cresterea economica. În 1995, datorita unei instabilitati foarte puternice, Uniunea Europeana a înregistrat o scadere economica cu 2% si o crestere a somajului cu 1,5 milioane locuri de munca.
• EURO va crea prosperitate prin reducerea costului tranzactiilor. Companiile vor avea mai putin de cheltuit cu eliminarea diferentelor de curs, si fiecare reducere a costurilor poate face companiile mai competitive si în mod curent vor putea sa obtina beneficii pentru clientii lor;
• în al treilea rând, si foarte important este stilul ,,sanatos” de management al finantelor publice care va conduce la o scadere a ratei medii a dobânzii ceea ce va influenta pozitiv investitiile, ducând la cresterea locurilor de munca, la cresterea creditului si favorizarea proprietarilor de case care au ipoteci.
Tragem concluzia ca EURO prezinta în mod evident o serie de atuuri cum ar fi: moneda unica europeana va fi pe acelasi plan cu dolarul si cu yenul pe scena financiara si monetara mondiala, va întari dinamismul si competitivitatea întreprinderilor europene; piata unica va fi consolidata si mai trasparenta, iar crizele monetare vor fi mai usor de evitat, dupã cum apreciaza unii specialisti.
EURO si piata unica
a) EURO este cea mai importanta realizare a pietei unice, avantajele unei piete
unice fiind:
– permite sectorului productiv sa faca economii mari si permite alocarea acestora catre investitiile cele mai eficiente;
– creste transparenta pe piata;
– creste competitia si inovarea în beneficiul consumatorilor.
Ultimul obiectiv al pietei unice nu putea fi realizat în conditiile unor bariere monetare ce împiedicau fluxul liber al bunurilor, serviciilor, capitalului si într-un fel, al populatiei, prin impunerea unor miscari neasteptate ale ratelor de schimb si costurilor tranzactiilor.
Ultimul pas va fi facut la sfârsitul acestui an prin punerea în circulatie a bancnotelor si monedelor euro. Acestea vor permite atât întreprinderilor cât si tuturor cetatenilor sa beneficieze de toate avantajele ce deriva din folosirea unei monede unice pe continentul european, asa cum fac americanii astazi pe teritoriul Statelor Unite.
b) Introducerea EURO aduce o schimbare semnificativa în mediul economic si financiar. Lansarea EURO a fost de la început un catalizator pentru achizitii si fuziuni în zona europeana. Piata europeana a achizitiilor si fuziunilor pare a fi printre cele mai dinamice din lume totalizând aproape 1000 miliarde euro în 1999.
EURO a adus schimbari semnificative pentru participantii la pietele financiare si a stimulat dezvoltari structurale în industria financiara, aceasta atât pe pietele monetare ale zonei euro cât si pe pietele de capital. De la începutul etapei3 aUEM, tranzactiile externe pe pietele monetare au crescut si reprezinta în prezent mai mult de 50% din totalul activitatii tuturor segmentelor pietelor monetare.
Cu privire la pietele de capital, investitorii europeni si-au diversificat substantial portofoliul de obligatiuni de la lansarea EURO, încurajati de înlaturarea riscului ratei de schimb. Acest lucru le permite sa obtina dobânzi mai mari pentru un anumit nivel al riscului portofoliului. Este evident ca lansarea EURO a stimulat restructurarea la scara a pietelor în Europa.
Prin trecerea la moneda unica – EURO – Uniunea Europeana s-a lansat într-o adevarata aventura. Aceasta prezinta o serie de avantaje :
• reducerea costurilor legate de rata de schimb;
• economiile ce se pot realiza la tranzactiile ce au loc între firme;
• reducerea timpului si a costului platilor la frontiera;
• realizarea de economii la costurile interne ale firmelor;
• suprimarea speculatiei monetare si valutare;
• permite o alocare mai judicioasa a resurselor;
• preturi mai transparente, se accentueaza concurenta;
• este un factor major de integrare economica si politica.
Functionarea UEM, realizarile si transformarile pozitive din zona EURO vor asigura un sistem financiar international mai stabil. EURO ar trebui sa devina, pe lânga dolar si yen, o moneda puternica si credibila , având în vedere câteva considerente:
• EURO va deveni moneda în care vor fi denominate o foarte mare parte a împrumuturilor internationale;
• EURO va deveni o moneda de baza a rezervelor valutare internationale;
• EURO va deveni o moneda de cont în comertul international;
• EURO va deveni un mijloc major de plata.
Euro – incitatie pentru continuarea reformelor structurale
a) EURO este de asemenea un puternic catalizator pentru reforme structurale în
toate domeniile non-financiare ale Europei:
– o moneda unica faciliteaza compararea preturilor, taxelor si economiilor;
– EURO ar putea încuraja mai buna cooperare a statelor membre prin coordonarea politicilor structurale în domenii precum piata muncii, educatie si pregatire profesionala, bunastare sociala etc.
b) Pe lânga aceste reforme structurale se pune un mare accent pe competitivitate. Politicile economice de dinaintea lansarii EURO monitorizau balanta de plati si pietele valutare si a ratei dobânzii. Astfel autoritatile urmareau principalii indicatori ce afectau performanta econimiei nationale si puteau astfel sa reactioneze pe masura. În contrast cu aceasta perioada , o scadere a competitivitatii nu va avea un efect imediat precum pietele valutare si a ratei dobânzii. Rezultatul va fi monitorizarea mai atenta de catre manageri a indicatorilor de competitivitate. Sanctiunile unei politici economice gretite s-ar putea face simtite mai putin în conditiile cresterii somajului si cresterii economice slabe.
Impactul EURO asupra cetatenilor
Cetatenii de rând vor avea EURO în portofel începând cu 2002. Avantajele treceriila EUROpentru acestia vor fi numeroase:
• cresterea gradului de ocupare a fortei de munca;
• persoanele care calatoresc în interiorul Comunitatii EURO nu vor mai trebui sa schimbe banii de fiecare data când trec în altatara, asa cum se întampla astazi;
• se vor putea compara preturile reale ale bunurilor de acelasi fel din tari diferite ale Uniunii Europene, existând posibilitatea achizitionarii bunului celui mai convenabil;
• comisioanele la banci pentru tranzactiile între tarile aderantela EUROvor disparea.
În ceea ce priveste avantajele palpabile ale introducerii EURO pentru cetatenii români, acestea se vor face simtite treptat, odata cu adâncirea procesului de integrare europeana, proces în cadrul caruia se va ajunge si la adoptarea EURO de catre tara noastra. Pentru firmele care desfãsoara activitati de comert exterior cu tari din zona EURO, un efect pozitiv imediat îl va reprezenta simplificarea evidentelor, a contractelor si procedurilor financiar-contabile, nemaifiind necesara întocmirea unor documente distincte pe fiecare moneda în parte.
Dezavantajele aduse de EURO sunt:
• Costul introducerii
Firmele si consumatorii vor trebui sa-si converteasca atât bancnotele si monedele, cât si toate preturile si salariile în EURO. Bancile si firmele vor trebui sa-si înlocuiasca soft-ul pentru bancomate, computere, sa faca noi liste de preturi.
• Inexistenta devalorizarilor competitive
În cazul unei recesiuni otaranu va mai putea sa-si încurajeze economia sa prin devalorizarea monedei si cresterea exporturilor. Unii analisti afirma ca daca Franta ar fi lasat francul sa oscileze liber în anii ’90, ar fi beneficiat de o redresare economica mult mai puternica în ’93 si ’94. În opinia euroscepticilor, criteriile de convergenta si pietele financiare integrate reprezinta o reteta pentru inflatie scazuta, dar si pentru o crestere economica scazuta.
• Rigiditatea monetara si fiscala
În conditiile unei salarizari mai putin flexibile decât în SUA, cu care UEM se compara tot timpul, si cu sanse reale de a se înaspri în viitor, rigiditatea monetara si fiscala este în masura sa complice strategia monedei unice.
• Diferen t e în politica fiscala
Într-o Europa cu o rata unica a dobânzii, tarile cu o datorie în crestere vor determina cresterea dobânzilor în toate tarile zonei EURO. Tarile UEM vor trebui sa creasca fluxurile interne de plati pentru a ajuta regiunile ce au nevoie de sprijin financiar. Pierderea identitatii nationale
Moneda reprezinta un simbol al suveranitatii nationale, europesimistii invocând implicatiile monedei unice asupra suveranitatii si identitatii nationale. Întrebarea ce se pune este daca unele state ca Franta,Germaniaar fi interesate sa renunte la moneda lor nationala si sa gestioneze un patrimoniu comun numai în vederea pastrarii unei suveranitati iluzorii.
• Existenta unei politici monetare si a unei rate a inflatiei pe toata comunitatea
O politica monetara unica ar presupune sacrificii, dar si riscuri din partea tarilor dezvoltate concretizate în transferuri de resurse în favoarea tarilor mai sarace. Moneda unica va duce la o mai mare internationalizare a pietei valorilor mobiliare. Sectorul bancar va fi cel mai afectat de trecerea la ultima etapa de realizare a UEM.
• Dubla facturare
De la 1 ianuarie 1999 orice companie putând accepta sau emite cecuri în doua variante: EURO sau moneda nationala curenta. Companiile care au optat pentru dubla facturare sunt confruntate cu problema dublarii fluxului de informatii achizitionate, prelucrate si transmise. Vor putea sistemele informatice interne sa suporte un dublu trafic? Dispune baza de date de câmpuri suplimentare pentru noua moneda?
• În noul sistem, regulile EURO prevad alocarea de sase câmpuri pentru unitatile zecimale.
Astfel, un pret de 5,99 euro va trebui exprimat ca 5,99000 euro. Cei care aplica preturi promotionale, precum 3,99 sau 99,999, vor trebui sa adopte o alta strategie. În noul climat fiscal, mentinerea unor preturi coborâte va presupune realizarea de investitii pentru logistica si dotare pentru a putea realiza produse care sa fie mai competitive.
Aplicatiile de codificare a preturilor, valabile în oricare din monedele nationale, vor trebui rescrise, astfel încât ele sa reprezinte cu claritatetarade origine. Conversia automata poate conduce la pierderea codurilor de identificare a tarilor emitente.
Pâna acum, acelasi produs putea sa aiba preturi specifice, pe diferite piete, datorita costurilor de transport, manevrare, taxe vamale sau vânzarea cu amanuntul. Prin conversia în EURO, orice client poate fi sigur ca acelasi pret este valabil în oricare dintre tarile comunitare.
Impactul EURO asupra companiilor din Europa Centrala si de Est
Cum nu a fost stabilita o data precisa pentru intrarea tarilor din Europa Centrala si de Est în Uniunea Europeana sau în Uniunea Economica si Monetara si folosirea EURO se dezvolta relativ încet în zona EURO, companiile central si est europene nu considera problema EURO ca ceva prezent. Foarte multe companii mari vest-europene lucreaza cu EURO ca sa-si atraga profitul de pe urma introducerii EURO cât mai curand posibil. Acestea îsi încurajeaza partenerii de afaceri atât din zona EURO cât si din afara ei sa foloseasca moneda unica. În acest fel, EURO va juca un rol din ce în ce mai important în relatiile de afaceri care implica companii din afara Uniunii Economice si Monetare.
Prin urmare, EURO va afecta în mod direct companiile din tarile central si est europene, în momentul în care partenerii lor de afaceri din zona EURO vor începe sa foloseasca moneda unica.
Un numar din ce în ce mai mare de astfel de companii cunosc pasii pregatitori privind adoptarea EURO: adaptarea software-ului pentru aplicarea corecta a regulilor de conversie si rotunjire, îndeplinirea conditiilor legale. De asemenea bancile se confrunta din ce în ce mai mult cu cereri de servicii bancare efectuate în EURO.
Moneda EURO în sistemul bancar românesc -cazul BRD
Începând cu 1 ianuarie 1999, Uniunea Monetara Europeana (UME), alcatuita din 11 state (Austria, Belgia, Franta,Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania) a adoptat EURO ca moneda legala. În perioada 01.01.1999 – 31.12.2001, EURO va exista numai sub forma valutei de cont si a substituitelor de numerar, concomitent cu mentinerea ca mijloace legale de plata a valutelor nationale ale celor 11 state componente aleUME.
Începând cu 04.01.1999 BRD ofera clientilor operatiuni comerciale si financiare si în EURO, de tipul: încasari si plati, depozite la termen, conturi curente, credite, factoring, forfeting, acreditive, scrisori de garantie etc. În perioada de tranzitie clientii vor putea efectua plati/primi sume din/în contul lor fie în EURO, fie în una din cele 11 valute cu reflectarea în extrasul de cont al echivalentului EURO. Contractele încheiate de ei cu partenerii externi înainte de 01.01.1999 si valabile dupa aceasta daca nu vor fi afectate de introducerea EURO.
Avantajele monedei unice sunt:
• Evitarea necesitatii de schimb a banilor si a cheltuielilor care le însotesc (comisionul bancar, costul cu plata celor angajati în gestionarea valutei). Aceste costuri sunt diferentiate pe categorii de operatiuni, dar oricum ele reprezinta un procent mai însemnat în cazul firmelor cu cifra de afaceri mica;
• Absenta variabilitatii cursurilor elimina implicit riscul valutar. Numai firmele foarte mari au posibilitatea, prin diferite tehnici, de altfel imperfecte si foarte costisitoare, sa se acopere contra expunerii la risc valutar, fie prin management de trezorerie, fie prin operatiuni la termen, fie în caz deosebit prin constituirea unei retele de filiale în diferite tari si schimbând sursa de aprovizionare, respectiv pietele de desfacere.
• Contabilitatea in interiorul firmelor ar deveni mult mai simpla decât cea existenta în cazul operatiunilor în mai multe monede. Ar fi înlaturata incertitudinea decurgând din modificarea neasteptata a cursului valutar si ar fi astfel stimulat comertul si investitiile.
• Usurinta în compararea preturilor produselor si serviciilor; preturilor si de consolidare a cursului valutar real. Aceasta elimina costurile provocate de inflatie: rate înalte a dobânzilor care descurajeaza investitiile, prima de risc pe care pietele financiare o aplica asupra monedelor considerate insuficient de antiinflationiste, ar fi eliminata incertitudinea;
• Stimularea plasamentelor în diferite categorii de titluri exprimate în EURO, acestea fiind privite la fel cu plasamentele în exterior;
• Pentru guverne vor dispare constrângerile traditionale în privinta balantelor de plati, piata financiara fiind capabila sa finanteze usor aceste deficite deoarece nu mai exista riscul valutar.
Ce a adus pâna acum EURO în Europa si ce va aduce la nivel global?
• îmbunatatirea gestiunii finantelor publice, realizata pentru a respecta regulile tratatului, stimuleaza cresterea europeana din 2 motive:
1. pentru ca echilibrarea finantelor publice, în mare parte realizata, favorizeaza pe termen lung economiile.
2. pentru ca echilibrarea finantelor publice clarifica orizontul investitorilor. Aici este principiul pactului de stabilitate si de crestere, care contine regulile constrângatoare din punct de vedere juridic, pentru a preveni, corecta si, daca este cazul, sanctiona deficitele excesive.
• calitatea regulilor de gestiune a EURO contribuie la a-l face atractiv pe pietele financiare. Aceasta încredere s-a manifestat chiar si înainte de crearea sa: din 1998, EURO a plasat Europa la adapost de instabilitatea monetara. EURO este deci mai mult decât o simpla masa de monede pe care le înlocuieste: ea devine o mare deviza internationala.
Constituirea unei piete financiare europene vaste, profunde si lichide permite întreprinderilor din Comunitate sa se finanteze mai usor, creând sau gasind un produs adaptat nevoilor lor.
Efectele pe termen mediu ale monedei EURO
EURO este un catalizator de integrare macroeconomica si microeconomica.
• Pe plan microeconomic , statele nu pot în acelasi timp sa detina aceeasi moneda si sa aiba politici economice dispersate, care sa mearga în toate directiile. Coordonarea politicilor economice este esentiala credibilitatii monedei, echilibrului si succesului Uniunii Economice si Monetare. Printre altele, crearea EURO-ului duce la armonizarea fiscala în economiile si impozitele întreprinderilor (nu exista un risc al persoanelor particulare, pentru ca ele sunt foarte putin mobile: mai putin de 1% dintre europeni lucreaza într-un stat membru, altul decât cel de nastere). Subiectul a fost tabu pentru mult timp, însa azi lucrurile au evoluat: EURO aduce o transparenta totala a diferentelor de impozitare, care ar putea crea unora din statele membre o tentatie a dumpingului fiscal.
• Pe plan macroeconomic , EURO o sa accelereze fenomenul convergentei preturilor. Diferente importante exista într-adevar în UE. Variatiile de preturi ramân, în medie, mai mari cu 30 % pentru produsele farmaceutice si cu 15 % pentru industria chimica sau produsele alimentare. Studiul periodic al Directiei generale a concurentei asupra preturilor automobilelor arata existenta diferentelor de pret fara taxe, diferente care merg pâna la 40 % pentru acelasi model de automobil.
Transparenta adusa de EURO, care face ca preturile sa fie mult mai simplu de comparat, întareste concurenta pe toate pietele de bunuri si servicii pentru întreprinderi, dar si pentru bunurile de consum, acolo unde marii distribuitori încep sa traseze sistematic diferentele cele mai interesante. Cresterea rapida a comertului electronic accentueaza si mai mult acest fenomen de convergenta a preturilor, permitându-i cumparatorului sa îsi caute oportunitatile cele mai atractive.
BIBLIOGRAFIE:
– Albu, C., Euro-între dorinta si realitate, Tribuna Economica nr. 42, octombrie 2000, p.68
– Danila, N., Euro-bipolarizarea monetara, Ed. Economica, Bucuresti, 1995
– Ionita, L., Jocul de-a europenii, Piata financiara, nr. 10, 2000, p. 118
– Ignat, I., Pohoata,I., Economie politica, Ed. Economica, Bucuresti, 1998
– Jinga,I., Uniunea Europeana. Realitate si perspective, Ed. LuminaLex, Bucuresti, 1999
– Nechita, V., Integrare Europeana, Ed. Desteptarea,Bacau, 1996
– Nicolae Danila – ,,Euro – bipolarizarea monetara”
– Parvu, Gh., Uniunea Europeana,
– Internet: http://www.google.com
http://europa.eu.int/euro/html
SCOPUL
UNUL din fundamentele cetateanului de azi este confundarea mijloacelor cu scopurile. Multi dintre noi ne risipim in idealuri marunte, care nu ne deosebesc in nci un fel unii de altii , in special atunci cand se pune problema dobandirii unui statut social.
Urmarea unei facultati care consideram ca ne caracterizeaza reprezinta un drum bun de urmat in viata.
Cu totii stim ca viata noastra presupune un timp limitat si cu totii vrem sa il traim la maxim. Cu totii vrem sa avem cat mai putine REGRETE si cat mai multe experiente cu insemnatate. Cu totii cautam constient sau nu ceva ce na da sens, ceva care ne inspira.
Cum putem sti daca suntem pe drumul cel bun?
Cum putem sti ca ceea ce facem acum are sens?
De ce suntem aici?
Care este scopul tuturor lucrurilor din viata noastra?
Incercam sa ne analizam TRECUTUL sa incercam sa ne construim VIITORUL asa cum vrem noi. Asta inseamna sa avem un prezent sanatos sa-nvatam sa fim buni in tot ce facem, sa fim unici, desii suntem unici in felul nostru.
Incercati sa va imaginati cum ar fi fost drumul vietii daca n-ar fi intervenit ceva anume, o persoana, un eveniment,…etc.
Probabil ca ar fi fost altfel.Fiecare dintre noi am fost atinsi de-a lungul vietii de diferite intamplari bune s-au rele, care ne-au schimbat total directia, Din nefericire uitam ca orce lucru care nii se intampla are un scop pozitiv s-au negativ.
De ce oare gandim cu frica la viitor?
De ce nu ne gandim doar o clipa la lucruri frumoase.?
Atunci vom vedea un viitor frumos, luminos, plin de-npliniri.
Asta-nseamna sa depun efort sa-nvingem toate obstacolele, care ne stau in cale.
Nu exista nimic pe lumea aceasta care nu poate fi depasit.
http://assets.protv.md/design/mediaplayer/player_embed.swf?embed=live
4. Interogări
4.1 Probleme propuse
1. Folosind baza de date de la capitolul 1.1, sa se realizeze o interogare care să afişeze
toate notele studentului al cărui nume este “Tasica”.
Rezolvare:
Această problemă se poate rezolva uşor folosind o facilitate a produsului Micrososft Access
numită query sau interogare. În Access, ca in orice sistem de gestiune a bazelor de date,
interogările se realizează cu ajutorul unui limbajului SQL. Fiind un produs pentru
nespecialişti, Microsoft Access pune la dispoziţia utilizatorului o interfaţă care ascunde
detaliile tehnice legate de limbajul SQL utilizatorul putând realiza interogări fără ca sa
cunoască acest limbaj.
Pentru a realiza un query este nevoie sa se intre in zona de lucru a query-urilor
efectuând click pe butonul Queries aflat in panoul dreapta a ferestrei Database.
Pentru a crea un query, recomandăm folosirea opţiunii Create query by using wizard care este
cel mai uşor de folosit.
Efectuand dublu click pe aceasta optiune apare fereastra de mai jos:
Se selectează tabela dorită, în cazul nostru „studenţi”, din care se includ in query campurile
nume si prenume. Aceasta operatie se realizeaza efectuand click pe butonul cu semnul “>”
pentru fiecare camp in parte.
După aceea se selctează tabela „note”, din care se includ in query câmpurile nota si data.
Apoi alegem denumirea din tabela „materii”.
In acest moment se apasă butonul Next.
Fereastra de mai sus întreabă utilizatorul dacă doreşte o interogare detaliată sau una de tip
rezumat. Recomandăm să folosim opţiunile implicite si să se apesăm butonul Next ca să
ajungem la pasul Finish.
Apăsând Finish, pe ecran o să apară rezultatele execuţiei cererii. În cazul nostru, vor fi afiăate
notele pentru toţi studenţii.
Pentru a restricţiona căutarea la codul unui anumit student, va trebui să modificăm interogarea
alegând opţiunea Design View din meniul de context care se obţine efectuând click dreapta pe
numele interogării.
In continuare restricţionăm query-ul la studenţii cu numele de “Tasica”. Acest lucru se face
scriind “Tasica” in zona de Criteria de sub nume.
Putem sa vizualizăm codul SQL generat in mod automat de interfaţa grafica efectuând click
dreapta in partea de sus a ferestrei si alegând opţiunea “SQL View”.
Pe ecran va apărea codul SQL corespunzător.
Adică:
SELECT studenţi.nume, studenti.prenume, note.nota, note.data, materii.denumire
FROM studenti INNER JOIN (materii INNER JOIN [note] ON materii.ID = note.id_mat) ON
studenti.ID = note.id_stud
WHERE (((studenti.nume)=”Tasica”));
Nu vom insista asupra semnificaţiei termenilor de mai sus deoarece depăşesc cadrul acestei
lucrări. Trecând peste majoritatea elementelor, se observa ca exista o clauza “WHERE” care
pune condiţia de selectare a înregistrărilor din tabele. Schimbând condiţia de aici se modifica
si înregistrările selectate de query. Spre exemplu da în loc de “Tasica” scriem “Ion” şi pe
ecran va apare:
Se pot face chiar şi modificări mai complexe, cum ar fi să cerem numele de la tastatura. Dacă
scriem in loc de “Tasica” un cuvant oarecare, fără să fie încadrat de ghilimele şi fără să
conţină spaţii, atunci sistemul va solicita de la tastatura o valoare. Sub formă de parametru
Spre exemplu putem modifica interogarea astfel:
SELECT [studenti].[nume], [studenti].[prenume], [note].[nota], [note].[data],
[materii].[denumire]
FROM studenti INNER JOIN (materii INNER JOIN [note] ON
[materii].[ID]=[note].[id_mat]) ON [studenti].[ID]=[note].[id_stud]
WHERE ((([studenti].[nume])=Dati_numele));
In acest caz ni se va solicita să scriem numele, de la tastatură, după care interogarea se va
executa pentru valoarea respectivă.
2. Se dă o firmă care vinde diferite produse. Produsele sunt livrate clienţilor
conform contractelor. Orice contract poate să cuprindă mai multe produse, dar un
contract poate fi încheiat cu un singur client.
După definirea datelor şi normalizarea lor până în FN3 (forma normală 3), se poate
construi o bază de date cu patru tabele:
• Tabelul clienti, cu informaţii despre clienţii firmei, cu care sau negociat diferite contracte:
• Tabelul produse, care cuprinde date referitoare la produsele comercializate de firmă:
• Datele referitoare la contracte trebuie împărţite în două tabele, ca cerinţă a normalizării
(necesară pentru a aduce datele în forma normală doi) : există o dependenţă parţială între
contract_id şi client_id, astfel ultimul nu poate face parte din tabelul contracte. (la fel şi
cu data livrării – data_liv). Aceste două câmpuri sunt dependente doar de contract_id, nu
şi de cheia compusă din tabelul contracte. Se crează astfel un tabel adiţional:
contract_info:Următorul pas este crearea legăturilor dintre tabele:
• Cu un client se pot încheia mai multe contracte, astfel relaţia dintre tabelele clienţi şi
contr_info este de unu – la mai – mulţi.
• Un contract poate cuprinde mai multe produse, pentru fiecare combinaţie contract –
produs se crează o linie nouă în tabelul contracte. Fiecare produs figurează însă o singură
dată în tabelul produse. Astfel relaţia dintre tabelele produse şi contracte este de unu – la
mai – mulţi.
• La fel este şi cea dintre contr_info şi contract. Un contract este prezent o singură dată în
tabelul contr_info, şi de mai multe ori în tabelul contracte, datorită faptului, că un contract
poate conţine mai multe produse de livrat.
Access oferă diferite posibilităţi de realizare a interogărilor (queries)
• Crearea pas cu pas prin Design View
• Crearea cu vrăjitorul (Wizard)
• Introducerea directă a comenzilor SQL în SQL View
Să realizăm în continuare o suită de interogări, de exemplu:
1. Să se afişeze toţi clienţii firmei
• se lansează vrăjitorul
• din lista cu tabele se selectează tabelul clienţi
• din lista available fields se aleg câmpurile client_nume şi client_adresa
• se apasă pe butonul finish
• din lista interogărilor existente se alege interogarea creată şi se deschide prin dublu
clic
2. Să se determine acele produse, care apar cu mai mult de 10 bucăţi în vreun contract. Să se
afişeze şi identificatorul contractului respectiv.
• se lansează utilitarul de construcţie a interogărilor (design view)
• se adaugă tabelele produse şi contracte
• se specifică coloanele dorite din cele două tabele
• se fixează condiţia, ca pentru fiecare produs din contract numărul de bucăţi livrate să
fie mai mare decât zece ( buc > 10 )
• comanda SQL aferantă interogării este ( afişabilă în SQL View ):
SELECT produse.produs_nume, produse.produs_pret, contracte.buc, contracte.contract_id
FROM produse INNER JOIN contracte ON produse.produs_id = contracte.produs_id
WHERE (((contracte.buc)>10));
• dacă se doreşte doar numele produselor, care apar în vreun contract cu caracteristica
buc > 10, fără a cere şi contractul în care figurează, se poate afişa doar numele
produselor, o singură dată. În cazul precedent un produs poate să apară de mai multe
ori, în funcţie de numărul de contracte în care apare
SELECT distinct(produse.produs_nume) FROM produse INNER JOIN contracte ON
produse.produs_id = contracte.produs_id WHERE (((contracte.buc)>10));
• se execută interogarea prin alegerea opţiunii Run din meniul Query
3. Să se determine numărul total al contractelor încheiate de firmă
• se calculează numărul liniilor din tabelul contr_info. Aici apare fiecare contract, însă
doar într-o singură linie
• se lansează utilitarul de construcţie a interogărilor (design view)
• se execută clic – dreapta în cadrul ferestrei apărute, şi se alege SQL View
• se introduce comanda SQL, care returnează numărul contractelor înregistrate în tabelul
contr_info
• se alege din meniu comanda Run, pentru a executa interogarea
• în fereastra SQL View, interogarea arată astfel:
4. Să se afişeze toate informaţiile disponibile despre clienţii acelor contracte, care se livrează
înainte de 10 august 2004
• pentru această interogare avem nevoie de două tabel: contr_info, pentru a afla data
livrării, şi de clienţi, pentru a prelua datele necesare despre clienţi
• se adaugă tabelele produse şi contracte în Design View
• se selectează câmpurile client_nume, client_adresa, contract_id, data_liv
• se fixează condiţia pentru data_liv: < 4.08.2004
• Comanda SQL corespunzătoare este:
SELECT clienti.client_nume, clienti.client_adresa, contr_info.contract_id, contr_info.data_liv
FROM clienti INNER JOIN contr_info ON clienti.client_id = contr_info.client_id WHERE
((contr_info.data_liv)<#8/4/2004#);
• se alege din meniu comanda Run, pentru a executa interogarea
5. Să se afişeze valoarea totală a fiecărui contract care se livrează după 1 iulie 2004
• valoarea totală a unui contract se calculează ca suma înmulţirii dintre produse şi
numărul de bucăţi în care acestea vor fi livrate: câmpurile produs_pret din tabelul
produse, respectiv buc din tabelul contracte
• se apelează la un treilea tabel: contracte, pentru a face legătura necesară
• se adaugă cele trei tabele în Design View
• se selectează câmpurile contract_id, data_liv, iar pentru valoarea totală a unui
contract avem nevoie de o expresie compusă:
sum ( produse.produs_pret * contracte.buc )
• pentru a calcula suma, se grupează toate expresiile în funcţie de contract_id, prin
elementul group by
• se fixează condiţia pentru data_liv: < 1.07.2004. Acest câmp nu trebuie afişat, aşa că
nu selectăm opţiune show pentru el
• se alege din meniu comanda Run, pentru a executa interogarea
• Comanda SQL corespunzătoare este:
SELECT contr_info.contract_id, sum(produse.produs_pret*contracte.buc) AS valoare
FROM produse INNER JOIN (contr_info INNER JOIN contracte ON contr_info.contract_id
= contracte.contract_id) ON produse.produs_id = contracte.produs_id WHERE
(((contr_info.data_liv)>#7/1/2004#)) GROUP BY contr_info.contract_id;
Probleme propuse:
1. Folosind baza de date de la problema din capitolul 1.1, să se afişeze toţi studenţii al
căror prenume este „Andrei”.
2. Realizând o interogare asupra bazei de date de la aceeaşi problemă, să se afişeze toate
notele date de profesorul cu numele “Man”.
3. Plecând de la datele din tabela profesori, să se afişeze toate informaţiile existente
despre profesorul cu numele „Dinică”.
4. Sa se afişeze toate notele mai mari decât 5 existente în tabela note.
5. Să se afişeze numele tuturor studenţilor care au restante..
6.Să se afişeze toate materiile la care exista restante.
7. Să se afişeze toţi profesorii care au dat note sub cinci.
8. Să se afişeze toţi studenţii al căror cod este egal cu o valoare citită de la tastatura.
9. Să se determine care sunt materiile la care s-au dat note de 10.
10. Să se afişeze studenţii care au obţinut note egale cu cinci.3. Rapoarte
3.1 Probleme propuse
Să se tipărească la imprimantă lista angajaţilor grupaţi pe funcţii. Persoanele din
interiorul grupurilor vor fi ordonate alfabetic după nume. Se vor folosi înregistrările din
tabela Angajati.
Rezolvare
Rapoartele sunt obţinute pe baza prelucrării datelor din tabele şi sunt destinate
exclusiv pentru a fi tipărite pe ecran şi/sau la imprimantă. Datele pot fi ordonate şi
grupate după diverse criterii înainte de a fi incluse în cadrul raportului iar la nivelul
grupurilor se pot calcula statistici.
În rezolvarea problemei propuse vom pleca de la presupunerea că tabela Angajati
există deja şi că aceasta este populată cu înregistrări.
Pentru realizarea unui raport avem la dispoziţie mai multe variante care sunt
incluse în cadrul ferestrei ce se deschide prin accesarea opţiunii Report a meniului Insert.
Varianta 1
Opţiunea Design View ne permite crearea manuală a unui raport. Din fereastra ce
conţine lista câmpurilor tabelei vom selecta întregul conţinut după care vom trage aceste
elemente în cadrul raportului folosind mouse-ul.
Pentru a realiza ordonarea, gruparea sau sumarizarea datelor va trebui să folosim
opţiunea care se găseşte în meniul View şi care apare şi în cadrul
meniului contextual declanşat de apăsarea butonului drept al mouse-ului. În fereastra ce
apare ca urmare a accesării opţiunii respective vom putea specifica ordinea de sortare a
informaţiilor afişate în raport şi eventualele criterii de grupare. Astfel, dacă vom dori ca
gruparea datelor să se facă după câmpul Functie iar ordonarea acestora în cadrul
grupurilor să se realizeze în ordine alfabetică atunci conţinutul ferestrei Sorting and
Grouping ar trebui să fie asemănător cu cel din imaginea următoare.
Pentru a vedea felul în care arată raportul astfel creat va trebui să comutăm în
modul Print Preview (butonul din bara de instrumente sau din meniul contextual).
Pentru a modifica aspectul raportului sau proprietăţile obiectelor conţinute, va
trebui să comutăm pe modul Design View. Raportul astfel obţinut va trebui salvat dacă se
doreşte utilizarea ulterioară a acestuia.
Varianta 2
Dacă nu dorim crearea manuală a raportului atunci putem apela la opţiunea
numită Report Wizard care ne va pune la dispoziţie o serie de paşi la finalul cărora
raportul va fi generat în mod automat.
Trecerea la pasul următor se realizează cu ajutorul butonului Next, revenirea la cel
anterior se face prin folosirea butonului Back. Utilizând butonul Finish, utilizatorul poate
opta pentru finalizarea procesului de creare automată a raportului chiar dacă nu au fost
parcurşi toţii paşii respectivi. Apăsarea butonului Cancel atrage după sine închiderea
ferestrei fără generarea raportului.
La primul pas va trebui să indicăm câmpurile tabelei Angajati care vor fi incluse
în cadrul raportului. Câmpurile alese vor fi mutate în partea dreaptă. Folosind butoanele
<, <<, >, >> putem selecta/deselecta câmpul curent sau toate câmpurile afişate.
Urmează să specificăm criteriile de grupare dorite. Aşa cum apare formulat în
cerinţele problemei cerinţele problemei, datele afişate în raport vor trebui grupate la
nivel de funcţie. Selectăm câmpul respectiv, apăsăm butonul > iar rezultatul obţinut va fi
cel din figura următoare.
La pasul următor vom indica criteriile de sortare ce vor fi aplicate datelor afişate
în raport. În cadrul unui grup, angajaţii vor fi ordonaţi alfabetic după nume şi prenume,
conform enunţului problemei.
Butonul Summary Options ne ajută să specificăm ce valori dorim să includem pe
sumarul fiecărui grup şi modul în care să fie afişate aceste informaţii.
După apăsarea butonului Next suntem invitaţi să alegem modul de dispunere a
câmpurilor în interiorul formularului. Tot aici putem modifica orientarea paginii dacă
conţinutul raportului impune acest lucru.
Microsoft Access ne pune la dispoziţie mai multe stiluri de formatare a
elementelor raportului din care îl vom alege pe cel care se potriveşte cel mai bine cu
conţinutul acestuia.
Ultimul pas implică alegerea unui nume pentru raportul ce va fi creat în mod
automat şi care va fi folosit pentru salvarea acestuia. Putem accepta varianta propusă sau
putem opta pentru o altă denumire. După apăsarea butonului Finish raportul va fi afişat
pe ecran în modul Print Preview.
Utilizatorul poate reveni în modul Design View dacă doreşte să modifice aspectul
raportului sau proprietăţile obiectelor conţinute.
Varianta 3
Alegerea uneia dintre variantele AutoReport atrage după sine crearea imediată a
raportului, fără a mai fi necesară parcurgerea altor paşi suplimentari.
Astfel, dacă se alege varianta AutoReport: Columnar atunci vom obţine un raport
de forma celui din figura următoare.
Varianta AutoReport: Tabular va conduce către obţinerea raportului următor.
Varianta 4
Opţiunea Chart Wizard ne dă posibilitatea obţinerii unui raport care să conţină un
grafic realizat pe baza datelor conţinute în tabela selectată. Pentru obţinerea graficului,
utilizatorul va trebui să parcurgă integral sau parţial paşii wizard-ului.
Proprietăţile raportului şi ale obiectelor conţinute vor putea fi ulterior modificate
prin comutarea în modul Design View.
Varianta 5
Înregistrările din tabela Angajati pot fi folosite pentru obţinerea de etichete. Acest
lucru este posibil cu ajutorul opţiunii Label Wizard prin parcurgerea paşilor propuşi.
3.2 Probleme propuse
1) Să se realizeze un raport care să afişeze lista angajaţilor grupaţi după vârstă şi
ordonaţi după valoarea salariului.
2) Să se modifice raportul anterior astfel încât lista angajaţilor să fie grupată după vârstă
şi după profesie iar ordonarea înregistrărilor să se realizeze descrescător după
cuantumul salariului.
3) Să se afişeze lista alfabetică a angajaţilor care au o vechime mai mare de 10 ani.
4) Să se creeze un raport care să conţină situaţia facturilor emise şi neîncasate grupate la
nivel de beneficiari şi ordonate calendaristic.
5) Să se tipărească lista clienţilor rău platnici ordonaţi descendent după suma datorată.
6) Să se proiecteze un raport care să afişeze sumele lunare aferente amortizării liniare a
unui mijloc fix. Datele din raport vor fi ordonate cronologic şi vor fi grupate la nivel
de an.
7) Să se afişeze lista mijloacelor fixe care nu au fost amortizate complet. Datele din
raport vor fi grupate după anul achiziţiei si vor fi ordonate după numele mijlocului
fix. La nivelul fiecărui grup se vor afişa valoarea medie, minimă şi cea maximă a
sumei recuperate până la momentul de faţă.
8) Să se obţină situaţia stocului de materii prime şi materiale. Pentru fiecare element se
va afişa valoarea actuală a stocului, limita minimă acceptată şi data următoarei
comenzi de aprovizionare ce va fi lansată. Informaţiile vor fi ordonate ascendent după
valoarea stocului iar gruparea datelor se va realiza în funcţie de procesul de producţie
la care participă respectivele materiale.
9) Să se tipărească graficul evoluţiei cursului de schimb leu-euro pe anul în curs.
10) Să se realizeze un raport care să tipărească etichete cu adresele angajatilor. http://www.kissfm.ro/player/player.swf
- Organizarea datelor implica crearea si manevrarea tabelelor care contin date intr-un format tabelar convenabil, denumit modul de afisare DATASHEET in Access.
- Legarea tabelelor si extragerea datelor implica legarea mai multor tabele prin relatii intre date, in vederea crearii unor tabele temporare Access foloseste interogari.
- Introducerea si editarea datelor inseamna crearea si implementarea unor formulare pentru afisarea, introducerea si editarea datelor ca alternativa la prezentarea tabelara.
- Prezentarea datelor impune crearea de rapoarte in care sa poata fi sintetizate informatiile din obiectele Recordset pe care le puteti vedea, tiparii si publica pe Internet sau intr-un intranet. Capacitatea de realizare a unor rapoarter semnificative este scopul final al oricarei aplicatii pentru gestionarea bazelor de date.
„ELIXIRUL VIETII” De mii de ani, oamenii au incercat sa dezlege misterele vietii, atentia lor indreptandu-se, in special asupra a trei elemente: mediul in care traim, hrana si apa.Coanda a studiat in amanunt apa si efectele ei asupra organismului, ajungang la o concluzie ce in zilele noastre nu ar mai trebui sa surprinda pe nimeni. Suntem puternic influentati de apa pe care o consumam, la fel cum suntem cu hrana, de mediul in care traim si de modul nostru de viata.
HENRI COANDA a studiat o mica comunitate din zona ghetarului HUNZA (Pakistan) si a observat longevitatea iesita din comun a acelor oameni a caror viata ajungea la 120 de ani. El a descoperit ca , pe langa consumarea hranei proaspete apa ce provine de sub ghetarul HUNZA este bogata in MINERALE. Apa are o culoare ca a laptelui asta datorandu-se unor particule mici de piatra care erodeaza din peretele glaciar.
Aceasta apa, COANDA a numit-o APA VIETII.
| RODICA |
proiectmdb 
Lasă un comentariu